De la începuturi...

La baza Imperiului Roman stă Roma,oraș-stat întemeiat cu aproximativ sașe secole înaintea erei noastre,pe malul stâng al Tibrului.
Treptat, ea a supus pe toți vecinii italici,raspandiți din văile Alpilor până în arcul golfului tarentin.

Fondarea Romei, poate fi investigată prin arheologie, dar povestirile tradiționale ale vechilor romani explică istoria timpurie a orașului lor în termeni de legendă și mitologie. Cel mai cunoscut dintre aceste mituri, și, probabil, cel mai faimos dintre toate miturile romane, este povestea lui Romulus și Remus, gemenii care au fost alăptați de o lupoaică

 .După legendă, orașul Roma a fost întemeiat în anul 753 î.Hr. de către Romulus și Remus, care au fost crescuți de către o lupoaică. În legenda romană, când grecii au dus Războiul troian împotriva orașului Troia, prințul troian Aeneas a navigat peste  Marea Mediterană  către Italia și a fondat Lavinium. Fiul său, Iulus, a mers mai departe, fondând orașul Alba Longa. Din familia regală a Albei Longa au venit cei doi gemeni, Romulus și Remus, care au purces la fondarea Romei în 753 î.Hr .
În urma numeroaselor cuceriri ale cetații lui Romulus,numită și ,,cetatea celor șapte coline”,se transformă într-o putere mondială din punct de vedere teritorial,militar și economic,însa păstreaza vechea structură politică de oraș-stat,din vremea când era capitala unei republici,instaurată după alungarea regilor.Secolul al II-lea î.Hr a fost perioada marilor prefaceri in viața internă a Republicii romane,impuse de extinderea teritorială a statului și de creșterea puterii militare in viața Romei.